Pelerinii ratacitori se aflau mereu in cautarea locurilor sfinte

Spiritualitate - Comentarii: 0

O categorie cu totul aparte de duhovnici a Rusiei de odinioara sunt pelerinii sau vagabonzii mistici numiti astfel din cauza ca ei nu ramaneau niciodata prea mult in acelasi loc. Acestia nu imbracau haina monahala, nefacand parte dintr-un ordin monastic. Aflati mereu in cautare de locuri sfinte, a unui ideal de sfintenie sau a unui cuvant de intelepciune, ei isi iau invataturi de la duhovnicii manastirilor din drumul lor ori din orice prilej care li se iveste in cale, apoi pornesc mai departe.

Ei umbla singuri, simplu, cel mai adesea fara bani ori mancare traind de pe o zip e alta muncind ori facand vindecari pentru o bucata de paine. Ei se abandonau total in voia lui Dumnezeu. In drumul lor acestia lucrau continu rugaciunea inimii experimentand roadele tainice ale acesteia in singuratatile naturii. Pelerinii ratacitori sunt cunoscuti mai mult dupa biografii, confesiuni religioase ori texte ale unor autori anonimi. Acei pelerine care impanzeau Rusia in secolele trecute.

O prima autobiografie de acest gen ar fi "Viata si pelerinajul lui Daniel, staret de pe pamant Rus!". Din veacul al XII-lea avand totodata numeroase reeditari intre secolele 15 si 19. Insa cea mai celebra biografie apartine unui anonim "Pelerinul Rus". Devenita deja text classic, ea a fost tradusa incepand cu 1930 in toate limbile de circulatie. Ea a reusit sa faca pretutindeni cunoscut isihasmul. Teofan Zavoratul una dintre marile figure ale isihasmului Rus spune ca ar fi citit si corectat prima editie a lucrarii. Autorul este necunoscut insa adunand marturiile acumulate in timp se presupune ca ar fi "un taran din tinutul Orel" care frecventa mediile monastice in special manastirea Optimo. Pelerinul rus a trait in secolul trecut unele identificari venindu-ne chiar de la sfantul Ambrozie.

Acesta povestea ca parintele Macarie de la manastirea Optimo a fost vizitat de un mirean din regiunea Ural a carui rugaciune atinsese un nivel atat de inalt incat parintele Macarie nu a stiut ce sa ii mai raspunda cand pelerinul i-a descries diferitele stari ale rugaciunii inimii decat: "pazeste-te in smerenie…".

Sfantul Ambrozie si-a exprimat parerea maditand asupra acelei intalniri insolite, ca acel laic a fost chiar pelerinul rus si autorul marturisirii - "Marturisirea unui Pelerin - despre lucrarea plina de har a rugaciunii lui Isus".

Comentarii: Adauga

Nu exista comentarii la acest articol

Articole din aceeasi categorie: