Azalea indica - Azaleea indiana

Este un arbust cu florile eliptic-lanceolate, foarte valoros datorita efectului sau decorativ prin faptul ca infloreste intr-o perioada (toamna si iarna) cand nu prea sunt multe flori cultivate la ghiveci. Se cunosc numeroase specii si soiuri cu flori divers colorate. Unele sunt timpurii, altele tardive, cu flori simple sau duble, cu o corola in forma de palnie neregulata cu 5 lobi si 5-10 stamina (florile sunt hermafrodite). Longevitatea cat si durata lunga a perioadei de inflorire face ca azaleea sa fie mult apreciata ca planta de apartament.

Cele aproape 1000 de specii din regiunile muntoase din estul Asiei cresc spontan sub forma salbatica. Primele plante au fost aduse in Olanda, apoi s-au raspandit in Anglia, Franta, Belgia, Germania. Tarila in care cultura azaleel este foarte dezvoltata sunt: Belgia, Germania, Franta, apoi Elvetia, Damnemarca, Olanda, Austria etc. Azaleea prefera un climat maritim fara oscilatii bruste intre vara si iarna.

Deoarece o perioada de timp se tin in aer liber trebuie cunoscute cu precizie datele primelor brume de toamna si a ultimelor primavara. In general, azaleele se scot in aer liber in locuri semiumbrite in jurul datei de 15 mai, unde raman pana la 15 octombrie, cu conditia sa fie ferite de curenti de aer, sa aiba umiditate atmosferica relativa 75-80%, sa fie udate aproape zilnic (vara consumul de apa este mai mare). Pretind un pamant de ericacee foarte fibros si pamant de frunze sau pamant de turba acida, pamanturi de paduri de conifere.deci, cere pamanturi usoare, caldute, permeabile, cu un drenaj foarte bun si cu un pH cuprins intre 3,5 la 4,5. apa de udat sa fie moale, pe cat posibil fata var. inainte de venirea primei brume de toamna se introduc in sere luminoase, cu temperaturi nu prea ridicate (la inceput).

Inmultirea azaleelor se face numai pe cale vegetativa. Se practica mai mult inmultirea prin butasi, deoarece se obtin rezultatele cele mai bune. Se mai poate folosi inmultirea prin altoire, iar prin samanta numai in cazul cand urmarim crearea de noi soiuri. Cei mai buni butasi recomandati pentru inradacinare sunt cei semilemnificati. Obtinerea materialului de inmultire (prin butasi) este relativ simpla. Butasii se pot recolta fie inainte ,fie odata cu ciupitul la plantele de 2 ani. Se aleg lastari vigurosi si sanatosi, excluzandu-se de la inmultire plantele atacate de diferite boli. Butasii buni, care inradacineaza usor,m se pot obtine si prin folosirea luminii artificiale aplicata plantelor mama aduse in sera in luna septembrie, unde se tin la o temperatura de 14-15 grade. In aceste conditii, incepand cu luna noiembrie, de pe aceeasi planta se pot recolta, din cca 40 in 40 zile, mai multe serii de butasi.

Inmultirea se poate face oricand, cu conditia sa avem la indemana butasi apti in vederea acestui scop. Totusi, in unelel perioade, de exemplu octombrie-decembrie, inradacinarea este ceva mai slaba. Inainte de plantare, se recomanda introducerea butasilor in solutie de nicotina sau alte solitii cu efect asemanator in veerea prevenirii atacului de afide si tripsi. De asemenea, se pot trata cu diferite substante de stimulare a inradacinarii. Butasii fasonati pot fi plantati in ladite, intr-un amestec de nisip si turba in parti egale, in grosime de 5 cm, cu un drenaj bun dedesupt sau se mai poate folosi pamant de frunis de conifere in amestec cu rumegus sau nisip, turba, pamant de frunze bine descompuse si perlit. In amestecurile de pamant aratate se va avea grija ca butasul sa nu se planteze prea adanc (cel mult 1 cm).

Se recomanda evitarea oscilatiilor de temperatura din timpul inradacinarii, deoarece se intarzie formarea radacinilor. Ezte bine ca butasii dupa plantare sa fie acoperiti cu folie de polietilena, cu geam sau sa se planteze intr-un cadru de sticla, unde umiditatea aerului sa se poata mentine de 90-95% , a solului de 40-45%, temperatura solului de 28-29 grade, iar a aerului de 22-25 grade. Hibrizii si soiurile cu flori mari, in general, nu dau rzultate prea bune folosind metoda de inmultire prin butasi, ci aplicandu-se altoirea.

Altoirea se practica in mod obisnuit pe Rhododendron concinnum, pe specii inmultite prin seminte, pe care se pot altoi dupa 4-5 ani. In primul an, iarna plantele se pastraza pe parapet, in sere luminoase, cu o temperatura de cca 6 grade, cu o umiditate atmosferica ridicata si avand grija ca balul de pamant sa nu se usuce. Se aeriseste mult. In primavara anului urmator se pornesc din nou in crestere prin marirea dozei de apa si ridicarea gradului de temperatura. Totodata, se face si prima tundere, insotita de masurile fitisanitare preventive si de afanarea solului, administrarea ingrasamintelor si inlaturarea salbaticului la plantele altoite.

In al doilea an se urmareste si mai mult evolutia dezvoltarii plantelor, deoarece o mare parte din cele obtinute prin butasi prin anumite tratamente pot fi valorificate in iarna. Cand plantele incep sa se stanjeneasca, se face transplantarea si rarirea, de obicei in luna mai ? iunie, ramanand in acelasi loc (sere) pana in primavara celui de-al treilea an. Dupa transplantare se uda, se umbresc (tot timpul verii) si se mentine o umiditate atmosferica ridicata. Iernarea se face ca si la plantele de un an (temperatura scazuta, udat foarte rar, umiditate putina, mult aer). Ultima tundere se face in primavara celui de-al treilea an pana cel tarziu la sfarsitul lunii aprilie, cu toata atentia, pentru a se da o forma placuta coroanei. Restul lucrarilor de intretinere vor fi astfel dirijate ca in al treilea an sa se obtina plante bune pentru vanzare. In general, se folosesc chivece de pamant ars,m mai late si mai putin adanci, deoarece radacinile azaleelor se dezvolta mai bine in straturile de la suprafata. Se folosesc si chivece din plastic. Plantele tinere cer ingrasaminte din martie pana in septembrie din 7 in 7 zile.

Bolile si daunatorii azaleelor.

Patarea frunzelor. Pe frunze apar, al inceput, pete brunificate, galbui roscate, cu marginea galbena, care, mai tarziu, se inegresc. Atacul incepe de la marginea frunzei spre interior, indeosebi, pe partea inferioara. In final, frunzele se usuca si cad. Ciuperca traieste in tesuturile frunzelor, se inmulteste prin spori care se formeaza pe frunzele putrezite. Boala se raspandeste prin vant si apa sau printr-o intretinere gresita data culturilor (ingrasare excesiva, lipsa de lumina, asezarea plantelor prea des etc.)

Combatere: Se aduna si se arunca frunzele atacate, asigurand totodata, conditii optime culturii, cat si multa lumina iarna, vara umbrire, aerisirea serelor (camerelor), excluderea ingrasamintelor bogate in azot etc.

Fumagina este produsa de ciuperca Capnodium si apare pe frunze si tulpini sub forma unui strat de cukloare neagra, dandu-i plantei un aspect neplacut. Boala eate legata de prezenta pe planta a substantei -roua de miere- bogata in zahar, secretata de paduchii de frunze, paduchii cestisi si mustele albe. Pe aceste secretii se instaleaza ciuperca.

Combatere: Preventiv, se combat daunatorii, iar dupa ce apare stratul de fumagina pe planta, aceasta se inlatura pein spalarea locurilor atacate cu apa calda.

Mucegaiul cenusiu este provocat de diferite specii de Botrytis. Se manifesta prin aparitia unei pasle dese de culoare cenusie-maslinie pe organele atacate. Tesuturile atacate se brunifica, se inmoaie si putrezesc. Aparitia bolii este favorizata de umiditatea ridicata a aerului, aerisire insuficienta etc.

Combatere: consta in crearea conditiilor optime (aerisire buna, plante rare, evitarea ranirii si ruperii plantei, udarea moderata, plantele sa nu ramana umede peste noapte etc.).

Exobasidium Japonicum se manifesta prin atacarea mugurilor si frunzelor tinere, provocand o hipertrofie a tesuturilor cu formarea de gale. Limbul frunzee este deformat. Sporii sunt de culoare alba si se raspandesc prin apa, insecte si in special, prin musca alba.

Combatere: Stropiri cu substante chimice pentru flori.

Paianjenul rosu ataca planta prin intepare si suge sucul celular.

Combatere: Stropirea plantei cu substante chimice pentru flori.

Tripsul plantelor de sera este polofag. Frunzele atacate devin lucioase si argintii, cu aspect mazaicat (albicios sau roscat).

Combatere: Se stropesc plantele cu substante chimice pentru flori Paduchii testosi, musculita alba si omizile se combat tot cu solutii chimice pentru flori.

Poze cu: azalea indica

Plante din aceeasi categorie: apartament

Comentarii: Adauga