Ferigile sunt plante erboase cu rizom, fara flori, al caror efect decorativ il constituie frunzele de diferite forme. Tulpinile sunt orizontale sau erecte, subterane sau aeriene. La inceput frunzele sunt rulate, penate compuse sau intregi. Pe fata lor inferioara sunt spori grupati in sori de forme diferite, acoperiti sau nu cu o membrana. Sporii, in urma germinarii, dau protale de culoare verde, foliacee, cordiforme, pe care se formeaza organele sexuale. Noua planta apare in urma fecundarii celulei ou continuta in aceasta.
Sunt mult raspandite in apartamente si holuri, deoarece au putine pretentii fata de lumina. Sunt raspandite de la tropice pana in regiunile nordice. Majoritatea speciilor cultivate provin din padurile tropicale si subtropicale, deci, in conditii de cultura le vom asigura un loc semiumbrit sau umbrit calduros, cu umiditatea aerului ridicata, cu o buna aerisire, ferite de curenti de aer si un pamant bogat in humus, cu reactie acida.
Au nevoie de o mare cantitate de apa tot timpul anului (de dorit apa de ploaie sau dedurizata). Genuri de ferigi mai des intalnite:
ADIANTUM L. - ADIANTUM: Este originar din partea tropicala a Americii. Plantele cu frondele foarte decorative, fapt pentru care sunt foarte cautate de decoratorii florali, la confectionarea buchetelor de flori. Se poate cultiva ca planta la ghivece, dar conservarea sa nu este prea usoara. Creste bine intr-o atmosfera cu umiditate ridicata si o temperatura de cca 18oC. Vor trebui sa fie scufundate cu regularitate in apa sau udate in asa fel incat balul de pamant sa se mentina usor umed. Iubeste lumina, dar nu razele directe ale soarelui. O metoda foarte buna pentru alimentarea plantei cu apa este ca baza ghiveciului sa stea intr-un vas cu apa. Schimbarea plantelor la ghivece mai mari se poate face inainte ca frondelelel tinere sa se dezvolte, ceea c e corespunde cu luna februarie-martie. Cu aceasta ocazie se face si inmultirea plantelor prin divizare, inlaturandu-se totodata si eventualele radacini pasloase, care au un efect negativ in dezvoltarea plantelor. Dupa ce se asigura un drenaj bun, prin asezarea unui strat de nisip peste ciobul de pe fundul ghiveciului, se umple cu un amestec de pamant format din pamant de padure fibros sau pamant de frunze, turba si mranita bine descompuse. Inmultirea se mai poate face si prin spori, dar este mult mai inceata. Semantul se poate face tot timpul anului, dar conditiile optime sunt primavara si toamna. In momentul aparitiei primei frunzulite se face repicatul in amestecul de pamant descris mai sus. In perioada de vegetatie (vara) necesita o cantitate destul de mare de ingrasaminte.
ASPLENIUM L. - ASPLENIUM: Aceasta frumoasa planta decorativa are peste 300 de specii, cu o multime de soiuri. Se cultiva usor si se pastreaza mult timp intr-un loc incalzit normal. Cere o atmosfera calda si umeda. Pentru a se creea aceasta ambianta se impune pulverizarea apei calde pe frunze(nu apa rece deoarece se depreciaza frunzele). Trecerea la alte ghivece se face la inceputul primaverii. Prefera pamantul de ericacee, insa se poate cultiva cu succes si intr-un amestec de 2 parti pamant de frunze si 1 parte pamant de turba, 1 parte pamant de brazde de iarba si putin nisip. Ghivecele trebuie sa aiba asigurat un drenaj bun. Pentru inmultirea rapida, ne vom folosi de mugurii foiosi, care se dezvolta pe frondelele majoritatii speciilor, pe care ii detasam in momentul cand au cateva frunzulite pana in 4 cm lungime. Pentru ca sa formeze radacini, ii repicam si dupa cateva luni se pot planta in ghivece de 5-7 cm diametru. Inmultirea prin diviziune se face atunci cand nu avem cantitati prea mari.
BLECHNUM L. - BLECNUM: Acest gen are multe specii atat erbacee cat si arborescente. Blechnum brasiliense se cultiva in sera temperata. Are trunchi gros, cca 80 cm inaltime, avand in varf palee de culoare bruna. Frondelele, unite intr-un manunchi, sunt destul de numeroase, cele sterice ffind mai mari ca cel fertile. Blechnum orientale, se cultiva in sera rece, are frondelele mai mari ca la specia precedenta. Inmultirea acestui gen se face prin spori si sunt, in general, ferigi pentru sere temperate.
NEPHROLEPIS SCHOTT. - NEFROLEPIS: Este originara din America tropicala. Este una dintre cele mai decorative plante a caror durata de vegetatie poate fi foarte lunga. Este o planta destul de pretentioasa, mai ales fata de caldura (18-22oC), insa se acomedeaza destul de bine si la temperaturi scazute. In comparatie cu alte ferigi, vegeteaza mai mult iarna, iar vara prefera sa stea in repaus. O umiditate mai mica de 40% poate duce la uscarea plantei. se poate uda si pe frunze, de obicei dimineata,m astfel ca noaptea sa fie zvantate. Pentru a se evita uscarea plantei se poate aseza ghiveciul intr-un vas mai mare, umplut cu turba, care se va mentine permanent umeda. Rizomii plantei sunt de marime mijlocie, insa foarte ramificati, din care majoritatea dau stoloni cu frunze elelant curbate. Planta cere un ?pamant bine ingrasat cu mranita, la care se adauga turbe, nisip, astfel incat sa se asigure un drenaj bun. Se poate trece la alt ghiveci in fiecare an, cu care ocazie se face si divizarea plantei, mai ales primavara. In acest caz ii vom asigura vigoarea necesara, prin udari saptamanale, cu ingrasari diluate. In iarna, administrarea ingrasamintelor se va diminua. Vara, se va uda cu regularitate, evitand expunerea plantelor la soare. Unele specii se pot inmulti prin spori sau stoloni. Se poate folosi ca planta de apartament in diferite vase, in jardiniere cu plante floricole, iar frunzele taiate la aranjarea buchetelor si vazelor cu flori.
PLATYCERIUM DESV. - PLATICERIUM: Aceasta feriga este foarte cunoscuta sub numele de Corn de cerb sau Corn de elan, datorita formei frunzelor. Provine din zonele tropicale ale Australiei, este planta epifita, avand nevoie de multa caldura (20-22oC) si umiditate. Insa, sunt soiuri carora le priesc si temperaturi de 12-14oC. In tara de origine creste pe copaci, fara sa fie planta parazita. Se poate cultiva in ghivece si pe ramuri de copaci. Are foarte multe specii. Platicerium are doua feluri de frunze de cuolare maro, care au rol de acoperire. Sub acestea se gasesc radacinile. Daca au crescut prea multe una peste alta, se descompun, dand nastere humusului. Nu se vor stropi sau sterge frunzele deoarece prezinta niste perisori absorbanti. Pamantul trebuie sa fie bine aerisit (radacini de ferigi, frunze putin descompuse si muschi de padure). In lipsa acestor materiale putem folosi ace de brad, pe care le amestecam cu frunze tocate. Udatul cu ingrasaminte diluate este foate necesar ferigii. Se vor proteja de razele directe ale soarelui. Inmultirea se face prin samanta sau diviziune, detasand tinerele plante, care trebuie sa fie inzestrate cu un manunchi de radacini.
POLYPODIUM L. - FERIGUTA: Aproape toate ferigile genului Polypodium sunt plante apartinand padurilor tropicale si subtropicale, din locuri umbroase si umede. Poate fi socotit cel mai important gen al familiei ale carui specii sunt raspandite pe toate continentele. Pe rizomi sunt inzestrate frondele, in general, simple, avand pe partea lor inferioara soriile mari si rotunde. Au crestere viguroasa si rezista la seceta. Din numarul mare de specii, numai cateva sunt cultivate. Polypodium aureum isi are originea in sudul Americii. Aceasta specie este mai frumoasa, impunatoare si, totodata, cea mai raspandita in cultura. Varianta glaucum hort. are cea mai mare valoare comerciala, datorita foiajului sau cu reflexe albastrui. Planta poate atinge dimensiuni destul de mari in stadiul adult. Tinerele flori sunt moi si plapande (fragile), de aceea trebuie evitate raniel. In apartament se asaza in locuri cu temperatura normala. Frunzele se uda in fiecare zi cu apa calda. Pentru a se obtine plante viguroase, vara se uda din abundenta, iar iarna moderat, fara a le lasa sa se usuce complet. Sub frondele (frunze) putem vedea aparand pungile brune in relief de fiecare parte a nervurii mediane. In ele sunt soriile sau centrele de formare a semintelor (sporii). Ferigile, in general, sunt sensibile la Coccus cacti (insecte protejate printr-o carapace bruna). Putem sa indepartam aceste insecte fie stergand cu buretele frunzele atacate, fie tratandu-le cu insecticide din comert. Balul tuturor ferigilor se va mentine umed totdeauna, iar transplantarile se recomanda sa se faca primavara, intr-un amestec de pamant format din parti egale: pamant de padure, turba si pamant de frunze. Se mai poate adauga putin nisip si compost, pentru a asigura un drenaj bun. Ghivecele trebuie sa fie bine drenate, mai late decat inalte, pentru a permite rizomilor sa se dezvolte. Nu suporta razele directe ale soarelui. In mod obisnuit, se inmulteste prin spori. Plantele adulte le putem diviza primavara, odata cu schimbarea sau transplantarea la alt ghiveci.
POLYSTICHUM ROTH - FERIGA: Prefera locurile umbrite si putin calde. Frunzele se uda foarte des cu apa calda. Chiar in locurile neincalzite, in timpul iernii, se poate cultiva cu usurinta. Acesta planta are o vegetatie viguroasa. Pentru a se mentine o vegetatie buna din primavara pana in toamna se pot administra ingrasaminte diluate periodic, la cca 15 zile. Se pot schimba in fiecare primavara la alte ghivece, intr-un amestec de pamant format din parti egale: pamant de padure, turba si pamant de frunze cu adaus de nisip sau compost, pentru asigurarea unui bun drenaj. Se poate pune la partea inferioara a ghiveciului cioburi de sticla sau pitris. Se inmulteste prin diviziune, primavara si prin spori.
