Gen cuprinzand numeroase specii, peste 200, majoritatea vivace, originare din zonele temperate ale emisferei nordice si din regiunile Mediteranei, plante erbacee sau sufrutescente, anuale, bianuale care necesita o ingrijire destul de atenta.
Dintre cele mai raspandite specii sunt:
Campanula glomerata, planta subpubescenta, cu talie mica, ce atinge cca 45-50 cm inaltime. Frunzele fin crenate, cele superioare sesile, au baza cordiforma, iar cele inferioare ovla-lanceolate sau ovale sunt rotunjite la baza sau cordiforme. Florile terminale sunt numeroase, sesile, de culoare alba sau violet, ingramadite in capitule.
Campanula latifolia, originara din Europa, cu talie inalta de peste 1 m, cu frunze oval lanceolate si neegal crenelate. Florile care apar in iunie-iulie sunt dispuse in ciorchini. Corola campanulata (3-4 cm lungime) are 1/3 din lungime divizata in 5 lobi lanceolati, curbati in afara.
Campanula pyramidalis, venita din nordul Italiei, are talia inalta ce atinge cca 1,5 m. E o planta glabra cu radacini pivotante carnoase, tulpini putin ramificate, frunzele oval-oblonge, petiolate. Florile ce apar din iulie pana in septembrie, sunt dispuse in ciorchini spiciformi, care infloresc, treptat, de la baza spre varf. Corola este lat campanulata, iar caliciul are 5 diviziuni lanceolat ascutite.
Inmultirea se face prin divizarea tufelor si prin seminte (puterea de greminatie a semintelor este de 3 ani). Semanatul se face primavara (martie-mai) in rasadnite reci, intr-un pamant usor (nisipos). Dupa un repicat cand rasadul este destul de viguros, se planteaza la loc definitiv, la distanta de 30-60 cm.
Le priesc locurile mai adapostite, argilo-calcaroase.
Campanula medium, este o planta bianuala, aspru paroasa, cu tulpina inalta de pana la cca 50-90 cm, dreapta, ramificata piramidal, cu frunze sesile, pierdute in petiol, cele radicale dispuse in rozeta, cele tulpinale alterne, toate avand forma oblong lanceolata sau lanceolata, crenelat-dentata. Florile, campanulate, dispuse intr-o mare panicula multiflora, de culoare violet-albastruie, se tremina cu 5 lobi oval ascutiti, iar caliciul hispid paros are 5 lobi foliacei.
Infloreste din iunie pana in august. Fructul este o capsula cu 5 despartituri, care contin seminte marunte.
Se inmulteste prin seminte (puterea de germinatie a semintelor este de 2-3 ani) semanate prin mai-iunie, afara in straturi, acoperind semintele fine cu un strat subtire de nisip cernut, apoi tinute umbrit pana la rasarire. Cand rasadul devine suficient de viguros, se repica pe alte straturi si de acolo la loc definitiv in toamna, la 45-50 cm distanta, in orice pamant substantial, nu prea umed, expus la soare.
