Este un arbust foarte decorativ, care se cultiva atat in apartamente cat si in camp pentru decorarea gradinilor si parcurilor. Originea arbustului este din Asia (Japonia si China) si America, fiind o planta de clima temperata. Exista peste 90 de specii, cea mai cunoscuta fiind Hidrangea opuloides, originara din China si Japonia.
Hortensia este un arbust a carui marime difera in functie de soi si modul de cultura. Este foarte decorative prin frumusetea inflorescentelor sale in forma de umbele. Cate 2-6 la o planta, marimea lor variind intre 25 si 40 cm. Florile din inflorescenta pot fi sterile (numeroase si mari asezate marginal) si fertile (mici si putine la numar asezate spre interiorul inflorescentei, la baza celor sterile).
Datorita marimii si frumusetii florilor, a culorii placute, este o planta de ghiveci foarte apreciata. Prin perioada de inflorire destul de lunga (din februarie pana in iunie), prin faptul ca este o cultura nu prea grea, hortensia reprezinta pentru producatori o cultura rentabila. Exista soiuri timpurii, semitimpurii si tarzii.
Astfel, soiuri timpurii sunt: Mme E. Mouillere, Hamburg, Europa, Schadendorf, Perle, Alpengluhen, Ami Pasquier.
Dintre soiurile semitimpurii se remarca: Gerda Steiniger, Heinrich Seidel, Gertrud Glahn, Deutschland, Goliath.
Iar cele mai bune soiuri tarzii: Direktor Kunert si Niedersachsen.
In cultura hortensiei exista trei perioade importante, si anume: cultura in anul I, repausul si fortatul.
Se cunosc trei metode de inmultire a hortensiei: butasirea, semanatul si marcotajul. Pentru butasire cei mai potriviti lastari sunt cei de radacina si tulpina, semilemnificati. Butasul nu se taie imediat sub nod, ci ceva mai jos, pentru a nu se pierde perechea de frunze de la baza, inradacinarea realizandu-se tot atat de bine. Butasii prea erbacei se strica repede, iar cei lemnosi se inradacineaza greu. Temperatura optima pentru butasire este de 16-18oC. inmultirea se face si direct in ghivece cu diametru de 6-7 cm. Pentru soiurile care se forteaza timpuriu, inmultirea trebuie terminata in februarie-martie, iar pentru soiurile fortate mai tarziu, inmultirea se face la sfarsitul lunii martie - inceputul lunii aprilie. In general, se va tine seama de urmatoarea regula: cu cat un soi creste si isi formeaza mugurii florali mai greu, cu atat se inmulteste mai de timpuriu. Dupa inradacinare nu se lasa plantele sa inceapa vegetatia, ci se planteaza la ghivece cu diametru de 6-7 cm si se mentine la o temperatura de 12-18oC.
Vegetatia nu trebuie sa inceapa decat dupa inradacinare; daca incepe inainte inseamna ca temperatura initiala a fost prea ridicata. O lucrare principala este ciupirea lastarilor numai in plina vegetatie, pentru a se obtine flori de aceeasi marime. La butasii care la sfarsitul lunii aprilie au vegetat puternic incat este necesara schimbarea la ghiveci si ciupirea, se procedeaza astfel: se trasplanteaza la ghiveci, se lasa sa se inradacineze si numai cand sunt din nou in plina vegetatie se ciupesc.
In general, ciupirea se aplica la 50 - 70 zile de la repicat. Orientativ, perioada de ciupit este urmatoarea:
- soiurile timpurii: 1 - 15 VI
- soiurile semitimpurii: 10 - 25 VI
- soiurile tarzii: 20 VI - 10 VII
La soiurile timpurii, ciupitul se face chiar de doua ori, iar la cele tarzii nu se mai executa, deoarece lastarii nu mai au timp sa creasca. Ciupirea se aplica la al doilea sau al treilea nod. La soiurile timpurii, la prima ciupire se lasa 2-3 perechi de frunze, iar la a doua, o singura pereche. Se obtin astfel 6-8 lastari, din care in toamna, la fortat, se indeparteaza cei necorespunzatori. In general, ciupirea plantelor se aplica in functie de marime si de soi. Fertilizarea in aceasta perioada se aplica in functie de faza de dezvoltare a plantelor. La cele inmultite timpuriu si mai dezvoltate, necesarul de hrana este mai mare. Baza ingrasarii o reprezinta azotul. Pentru a asigura un echilibru, solutia trebuie sa contina si fosfor si potasiu.
Dezvoltarea continua a plantei face ca spatiul sa devina insuficient. Din aceasta cauza butasii se trec in camp, fie prin transplantare, fie in ghivece. Terenul destinat culturii trebuie sa fie ferit de vantuei si usor (nisipo-argilos). Se introduce ghiveciul in pamant, astfel incai marginea de sus sa fie la nivelul solului. Ghiveciul se alege in functie de vigurozitatea plantei (diamtru intre 10 si 14 cm). pe timpul verii, plantele se plivesc de buruieni si solul se mentine afanat.
Foarte important este udatul, in perioadele foarte calduroase fiind necesare doua udari, pentru a se mentine in sol si aer o umiditate favorabila si o temperatura mai scazuta. Spre toamna, cantitatea de apa se reduce pentru a da posibilotatea lastarilor sa se lemnifice si sa formeze muguri floriferi. Excesul de umiditate din aceasta perioada face ca lemnul sa nu se coaca, iar mugurii floriferi sa nu se formeze sau sa raman degenerati. Pentru mentinerea unui echilibru, cea mai buna metoda este stropirea prin aspersiune, care asigura o racorire a aerului si o incalzire a apei. Aplicarea ingrasamintelor in aceasta perioada este foarte importanta, deoarece numai plantele viguroase si uniform dezvoltate vor produce flori de buna calitate.
Plantele fiind in cerstere, este necesar sa se aplice mult azot. Lipsa lui duce la stagnari in cerstere, la ingalbenirea frunzelor. Nici excesul de azot nu este recomandabil, deoarece duce la prelungirea vegetatiei, la cicerea incompleta a lemnului, deci, la o slaba rezistenta a plantei. Cantitatea de azot ce se administreaza trebuie sa fie mai mare in prima faza si sa descreasca spre toamna. Fosforul are si el un rol important, deoarece influenteaza direct perioada de vegatatie, coacerea lemnului, asigura plantelor o rezistenta sporita. Un alt element important este potasiul, care contribuie la intensificarea procesului de fotosinteza, la rezistenta plantei.
Amestecurile de pamant utilizate pentru cultura hortensiei sunt diferite, astfel: pamant de frunze bine descompus si telina (1:1); compost, telina, turba (2:1:1); sau turba, compost, nisip (3:2:1,5); sau tinerle plante se pot cultiva in turba bina compostata, fara sa o amestecam cu argila. La inceputul lunii septembrie, bobocul floral este format si hortensia trece de la faza de maturare in repaus. Bobocul floral vegeteaza si dupa intrarea in repaus a plantei si, in special, internodul de sub boboc se matureaza cel mai tarziu si, de aceea, este cel mai periclitat de incheturi.
Hortensiile sunt sensibile la ingheturi de la inceputul lunii octombrie mai mult decat la ingheturile tarzii. Plantele pentru fortat trebuie amplasate intr-un loc uscat si aerisit, protejate impotriva gerului. Nu se va incepe fortatul inainte de 15 decembrie. Se va tine seama de precocitatea soiurilor, deoarece un soi tardiv fortat din ianuari da rezultate slabe.
Ultima etapa in cultura hortensiei este fortatul. Dupa ce s-a parcurs starea de repaus, plantele sunt puse in conditii favorabile de temperatura, umiditate, hrana, lumina si reintra astfel in vegetatie. Fortatul dureaza 90 - 100 zile. Plantele introduse la fortat in lunile noiembrie-decembrie vor inflori in februarie-martie. Trecerea hortensiilor de la starea de repaus la fortat se face lent, pentru a nu produce perturbatii plantei, facandu-se o adaptare progresiva la noile conditii. La inceput, temperatura trebuie sa fie de 8-10oC, apoi 10-12oC, pana la aparitia butonului floral si, treptat, se ridica pana la 18-20oC, mentinandu-se, apoi, constanta. Odata cu inceperea infloririi se aeriseste suficient si temperatura se mentine in jur de 15oC.
Primavara, cand temperatura de afara creste, se va crea un microclimat favorabil prin stropiri repetate. Este necesara, de asemenea, semiumbrirea. Plantele care cresc la temperatura ridicata necesita o perioada mai lunga de timp pentru formarea mugurelui floral decat cele pastrate la temperatura scazuta. Pentru a favoriza formarea mugurelui floral, este necesara o temperatura de 16-18oC. Umbrirea poate fi favorabila prin prevenirea temperaturii ridicate in tesuturi in timpul unor iradiatii solare puternice, insa, nu prea densa, deoadece ar reduce rata dezvoltarii florii, producandu-se, astfel, lastari orbi in perioada de fortare. Se uda foarte putin in perioada fortatului. Se va mari cantitatea de apa pe masura dezvoltarii foiajului. Indepartarea lastarilor laterali se face in tot timpul fortatului, acestia putand fi folositi ca butasi. De asemenea, se indeparteaza si lastarii floriferi mai putin vigurosi.
In timpul fortatului, ca lucrari de intretinere se aplica plivitul de buruieni, afanarea pamantului din ghivece si fertilizari. Planta odata intrata in vegetatie, are nevoie de substante nutritive in cantitati mari, dar bine echilibrate. Pentru a fi bine folosite, este de preferat ca ingrasamintele sa se aplice in solutii slabe, saptamanal.
Hortensia se intrebinteaza ca planta la ghiveci opentru decorarea apartamentelor, balcoanelor, a parcurilor si gradinilor, mai ales la semiumbra.
vreau sa stiu cum poate fi ingrijita hortensia in vaza pentru ca am avut una albastru taiata si a murit.
Raspundem-a lasat in ceata articolul...vreau sa cred ca hortensiile sunt flori de gradina si acum aflu ca o tinem in casa.am si eu cinci hortensii, pe una am pus-o in gradina si celelalte le am in casa.
am si eu o asemenea floare,prima pe care am avut-o a fost alba,cea de acum este "batuta"alb cu bleo.intrebarea mea ar fi daca palesc florile?si nu are decat 4 lastari si niciunul nu mai e inbobocit?ii mai dau alte flori?ca prima asa mi-a murit...
Raspunde